Din jungla gandurilor necurate(part.1)

Hey Mister Tambourine Man, play a song for me
I’m not sleepy and there ain’t no place I’m goin’ to…

Lost.

Corul greierilor ganditori imi zgarie timpanul.

Urechea cere tot ce sufletul a protejat cu mastile

gandind asemeni unui cantec prost.

(sau poate s-au stricat iar castile)

_______________________________

A naparlit dar si-a pastrat veninul.

In roua iadului isi spala azi cutitul

ce l-a strapuns cu lama de raspuns.

Nu a uitat ce dulce este vinul

dar nu mai vrea sa mai ramana fara rost

in raiul unde visele au apus.

(De ce?ask Google,he knows everything)

_______________________________

Deasupra iadului sta el:

e omul-lup albastru cum il stii

(pe desktop-ul de azi,de maine si de ieri).

E singur langa Raiul dulce-demisec

si nu mai e nici Domnul Tamburel.

Si nici n-a fost, doar a crezut

ca raiul e acolo, langa el.

_______________________________

Doar doua felinare s-au desprins

de varful negru cu miresme verzi.

Si stoluri zabovesc pe crengile cu gene

amintindu-si despre ieri

ce maine facut va fi;

penele le-au devenit albastre

si maine vor fi gri.

(Refreshing the system, please wait a second)

___________________________________________

o poezie de acum un an care mi-a placut foarte mult la vremea aceea, desi are un aer demodat. Era prima data cand incercam putina autoironie in asa ceva. Faptul ca versurile sunt confuze, fara a urmari un fir clar este si ideea poeziei.

Advertisement