
despre Motoretă şi alte regrete
March 1, 2009 singurul vinovat e drumul ăsta strâmt
să-mi bag cenzura
prietenii îmi spun s’o las baltă până la urmă
e un beţiv împuţit care opreşte şoferi
veseli pe strada principală pentru că Motoretă
e vesel doar când e beat şi nici atunci nu îi plac
glumele de genu’ ăsta
prietenul meu e fotograf şi crede că
uniforma lui de poliţai nici măcar nu e albastră
eu ştiu
că el nici măcar nu e fotograf
dar asta nu mă priveşte
aparatul lui crede că Motoretă e de pe altă lume
şi numai din când în când îşi aminteşte cum
printre tinerii fără pic de respect
din u. mă fixează şi’mi dau seama
singura diferenţă e 40-de-ani-
şi’un-drum-strâmt-până-la-sfârşit
u. înseamnă Uricani, aşa-i?
da 😀 ai ajuns pana la motoreta deja? uricaaani. eu sunt din v. adica din vulcan…
sînt geamăn şi citesc ca JFK 😉
mă gîndeam că eşti din Uricani şi urma să te-ntreb cum îţi zice lumea, să ştiu dacă te cunosc 🙂
oricum, dacă-l ştii pe Petrică Motoretă, e clar că ai contact cu Uricani
am niste socoteli p’acolo, nimic prea serios 🙂 mai intai coleg cu andraaa(+laura,sorina) sti tu care ca ea ma aprovizioneaza de cate ori ii place cate ceva de prin zicerile tale. si apoi a fost impactu’ deci pot spune ca va stiu pe toti chiar daca nu v-am intalnit niciodata 😀 povesti, ce sa mai…
nu ştiu decît o Andra în Uricani, o puştoaică cam pe la 18 ani (cred), Buică parcă îi e numele de familie (eu stau cam prost cu memoria şi nu prea le am cu astea). cu Impact nu am avut nicio treabă pentru că nu prea mi-a plăcut ideea. în fine, dacă Andrei îi plac gogonelele mele şi dacă te mai aprovizionează şi pe tine din cînd în cînd, înseamnă că nu mă strofoc degeaba 🙂
multă baftă şi poftă la scris în continuare şi poate ne vedem prin Uricani 😉
sigur ca ea e andra si nu stiu ce treaba ai avut cu impactul ma gandeam doar cum am auzit eu de multe persoane dintr’o poveste in alta fara sa fie neaparat despre impact 🙂
nu te strofoci degeaba si defapt cred ca nu e asa mare strofocare. e o placere pentru cititor deci nu paote fi altfel pentru autor 😉
la scris sunt cam anorexic asa ( n’ai zice daca m’ai vedea!). pana ne’om vedea, ne mai citim!